Copoiul ardelenesc “vopsit”

2010-09-20 / Rase omologate / Comentarii opriteComentarii

Daca copoiul ardelenesc, in raport cu alte rase de vanatoare are inca sansa sa fie cam 99% in mana vanatorilor si de aici sa isi faca “meseria” pentru care a fost creat, totusi  si in acest caz trebuie sa fie si acea exceptie care sa intareasca regula.

Spun asta pentru ca am vazut si copoi de show. Ma rog. Mare lucru. Copoi de show si gata.

Dar nu asta este tot. Acel copoi de show a aparut si la un examen de lucru cu mistret la tarc la Sibiu acum cativa ani.

Toata lumea se uita la el ca la o alta aratare pentru ca stralucea de parca atunci fusese “desigilat”.

Un vanator mai “hatru” de pe acolo radea in gura mare zicand: “uite un copoi proaspat vopsit”!!!. Probabil era un caine tinut in pat ca in casa era tinut cu siguranta.

Toate bune si frumoase pana la tarcul cu mistreti.  Acolo au fost “rasetele de pe lume”, la focul de arma a stat cum a stat dar la intrarea in tarcul cu mistreti a fost “bascalie” de sa te tii de burta. Si stiti bine ce este la gura vanatorilor cand au de ce rade.

La intrarea in tarc era un noroi de cam 15-20cm pe care copoii obisnuiti cu vanatoarea nici nu il sesizau, din doua salturi erau in tarc si pe urma mistretului.

Copoiul nostru “vopsit” nici ca voia sa calce. Ridica cate un picior din noroi si cu mare “greata” daca mai facea un pas. De fapt cred ca a facut cu totul cinci pasi in interiorul tarcului  (asta la indemnele disperate ale celui cu care era)  si de aici nici ca sa se mai clinteasca.

“Peisajul” era SF, sa vezi un copoi care lucea de parca era dat cu crema de ghete, “infipt” in noroi si avand o privire disperata catre stapanul sau. Ce mistret. Ce lucrul la mistret la tarc. Cainele inlemnise acolo la intrare “intepenit”  bine in noroi. Norocul lui ca nu l-au luat mistretii “la intrebari”.

Dar rasetele erau pe masura. Curgeau “vanatorestile observatii” de genul:

- “vezi ca raceste cainele!!”

- “vezi ca se duce vopseaua!!”

- “sa nu omoare mistretul!!”

- “salvati mistretul de la macel!!”

- “ia un pic de noroi cu tine acasa ca sa inveti cainele!!”

Nici nu stiu cand proprietarul a scos cainele afara si a si disparut de acolo de parca ar fi mers pe sub pamant, asa sa facut de repede nevazut.

Am mai vazut copoi care nu lucreaza grozav la tarc dar aceasta este o patanie hazlie cum nu am mai vazut pe la probele de lucru.

Dar totusi este bine sa fiti atenti ca poate acel proprietar de copoi sa va zica acum sau peste un timp, sperand ca nu se mai stie nimic, ca ai lui cainii  lucreaza la vanatoare si ca a si fost la proba de lucru cu ei.

Petru Didi Antonovici

Citeste mai mult

Cainele de vanatoare – pur si simplu caine – 1

2010-08-10 / Cainele de vanatoare / Comentarii opriteComentarii

Cainele de vanatoare este pur si simplu caine. Nimic mai mult. Nimic mai putin.

Peisajul cainilor de vanatoare si nu numai de vanatoare este astazi destul de aglomerat la capitolul numar si diversitate de rase.

Cainii de vanatoare sunt impartiti pe diverse criterii in categorii si subcategorii. Sunt caini “prepelicari” folositi la vanatul mic la camp si balta impartiti in “pontatori” si “scotocitori”. Sunt caini specializati numai si numai pentru aport folositi exclusiv dupa focul de arma. Sunt caini specializati la apa. Sunt caini pentru vanatul mare, adica “gonitori” si “hartuitori” si deasemenea caini pentru “urma”. Sunt tot felul de caini de vanatoare care mai de care mai buni si mai frumosi, mai performanti, mai competitivi.

Dar cainele ramane pana la urma tot caine. De ce spun asta?

Pentru ca in “viata” mea vanatoreasca am avut ocazia sa vad destul de multe “anomalii” in raport cu rasa din care faceau parte unul sau altul dintre caini.

De exemplu am vazut un Setter Gordon care toata “cariera” sa vanatoreasca a facut numai hartuire la mistret si asta cu destul de mult succes. Stiu acum un Pointer in zona Iasiului care deasemenea face acelasi lucru – adica lucru la mistret – si habar nu are ce este aretul la pasare.

Intr-o patanie de a mea pot sa va povestesc ca: fiind intr-o iarna destul de blanda la o “iesire de intretinere” in Bazinul Dornelor cu un copoi si un brac, am impuscat o gaita si nu am dat nici o comanda cainilor voind sa vad ce fac. Era o zapada cam de 30-35cm si destul de caldut afara. Copoiul care pana atunci nu facuse nicodata aport si nici nu fusese instruit pentru asa ceva, s-a repezit si a aportat gaita, pe cand bracul se uita cand la mine cand la copoi.

Am facut vanatoare la fazan si la balta la rate cu Airedale Terrier si lucreaza excelent. Stiu pe unii sau altii care au folost cu succes Fox Terrier, Jagd Terrier si Teckel la vanatoarea la fazan.

Dar ce sa mai zic despre “maidanezi”. Stiti si dvs. cat de “buni” sunt la mistreti si rivalizeaza serios cu cei de rasa. Dar am vazut cu ani in urma in Delta Dunarii la un prieten de vanatoare din Partizani un maidanez pe nume “Tiganul” care facea vanatoare foarte eficienta la fazan si scotocit si aport din apa la rate.

Cred ca exemplele mai pot fi destule dar cred acum ca este suficient.

In concluzie cainele este tot caine indiferent de rasa, el are nativ vanatoarea cat si alte calitati. Si asta face sa fie cel mai bun companion al vanatorului inca din vremuri ancestrale.

Petru Didi Antonovici

Citeste mai mult